Cum te lauzi la toti sfinţii,
Da-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu parinţii.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Sa-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otravi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Sa-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum sustii in gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare
Dă-i în scris poruncă morţii
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Sa-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otravi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Sa-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum sustii in gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare
Dă-i în scris poruncă morţii
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul.