Scrisoare pentru bărbați...

Stimat Domn, 
să pășești cu atenție în sufletul unei femei, să nu-i zdrobești naivitatea și sentimentele, să n-o oprești din drumul ei, să nu-i promiți ce nu poți face. Poate că o vei răni fără să vrei, poate că mai târziu, când o vei pierde, vei realiza cât însemna pentru tine, câte bucurii te-a făcut să trăiești. Vei realiza că prin zâmbetul ei tu respirai, pentru fericirea ei tu trăiai, pentru ochii ei tu înfruntai orice greu.
Nu uita că vorbele și faptele sunt hrană cotidiană, amintește-ți că o relație se clădește încet, fără grabă. Să nu pretinzi dacă ai uitat să oferi, să nu uiți de ea, să nu o lași singură atunci când suferă și mai ales, nu uita să o îmbrățișezi.
Să nu o faci să plângă, știu că îți cer imposibilul, și dacă asta se va întâmpla, să nu pleci de lângă ea.
Să pășești cu atenție pentru că sufletul ei este plăpând, plin cu răni deschise.

Ce trebuie să știi, ce trebuie să faci...

Nu mă întreba ce vreau de la tine, surprinde-mă.
Nu pretinde că știi tot despre mine, ascund multe secrete.
Nu mă alunga dacă te caut, am nevoie de susținere.
Nu te îngrijora dacă dispar fără să-ți spun unde plec, sunt zile în care nu știu de mine.
Nu aștepta să te sărut, ascultă glasul inimii și arată-mi cine ești cu adevărat.
Nu te aștepta la tot, s-ar putea să rămâi cu nimic.
Nu-mi spune "am să te iubesc întreaga viață", spune-mi că astăzi mă iubești din tot sufletul.
Îmi este de ajuns și mâine voi încerca să te recuceresc.
Așa în fiecare zi.

Greșeli peste greșeli

"Greșeala bărbaților? Se îndrăgostesc prea târziu, când sufletul femeii a luat deja foc și se zbate între flăcări și lacrimi.

Greșeala bărbaților? Deseori trebuie să îi îmbrățișezi pentru că din orgoliu sau lipsă de timp parcă evită brațele tale. Alergi în fiecare zi cu brațele deschise și la un moment dat obosești: strângi palmele, strângi sufletul și renunți. Când întorci spatele și saluți, atunci ei te vor căuta. Când spui nu și tratezi cu indiferență, atunci ei te vor căuta.

Mă întreb de ce n-ați învățat că apreciați femeia vieții voastre, de ce vă pasă de părerea tovarășilor și considerați vorbele noastre ca simplă abureală sau pur și simplu stres, de ce nu încercați să ne surprindenți, să ne ascultați mai mult, să ne susțineți și să ne judecați mai puțin?

De ce trebuie să plec ca tu să înțelegi că mă iubești, că într-adevăr sunt importantă și am un sens în viața ta? Eu nu ți-am spus să pleci, n-am avut nevoie să te văd plecând pentru a înțelege cât îmi ești de drag."