Din ciresul vesniciei
S'a mai scuturat o floare
Dupã ce-a visat sub lunã
Dupã ce-a surîs sub soare.
Si'n clipita'n care floarea
A cãzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s'au frânt!
Dar în locul celei duse,
Altã floare vine acum,
Sufletul sã ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.
Si cum primãvara codrul
Muguri mii desface'n rouã,
Floarea nouã ne aduce
Muguri de nãdejde nouã.
Imbracati al vostru suflet
In vesmânt de sãrbãtoare
Si primiti cu imn de slavã
Noua vesniciei floare.
Iar dacã'ntre voi iubirea
Va cânta fãrã sã plângã,
Nici un vis n'o fi himerã,
Nici un dor n'o sã se frângã
de Vasile Militaru
