De ce este oare Craciunul o sarbatoare facuta atat de mult din amintiri? De ce ne aducem aminte de copilaria nostra si parca tanjim dupa acele clipe linistite si calde? Oare atat de mult s-a schimbat lumea in care traim? Asa de mult ne-am schimbat noi? Mai suntem oare aceiasi? Cert este ca timpul este nemilos si trece cu repeziciune. Oricat de mult ne-am dori sa ramanem copiii aceia zburdalnici, ne este greu. Parca fiecare zi ne afunda si mai mult in lumea noastra de adulti si ne face sa ne gandim doar la problemele cotidiene si devine din ce in ce mai greu sa simtim Spiritul Craciunului asa cum il simteam in copilarie!
Totusi, incerc din rasputeri sa creez in jurul meu Magia Craciunului si sa simt Spiritul acestei Sarbatori, tare dragi mie. Sufletul imi rade la auzul clinchetelor de clopotei sau la sunetul colindelor. Mirosul de portocala ma face sa zambesc si parca imi imaginez bradul impodobit si masa de Craciun.
Daca as zari si cativa fulgi de nea zilele urmatoare...
Sa aveti sarbatori pline de zambete, si sa creati in continuare amintiri frumoase!
