Plugusorul
Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pierdut astazi caracterul de incantatie magica. Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.
Aho, aho copii si frati,
Stati putin si nu minati,
Linga boi v-alaturati.
Si cuvintul mi-ascultati.
Ia mai minati, mai, hai, hai...
S-a sculat mai an,
Badica Traian
Si-a-ncalecat pe-un cal invatat,
Cu seaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu friu de matase,
Impletit in sase,
Cit vita de groasa,
El in scari s-a ridicat,
Peste cimpuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat,
De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei,
Ia mai minati, mai, flacai, hai, hai...
La luna, la saptamina,
Isi umplu cu aur mina.
Si el vru sa vada,
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cit vrabia,
Era-n bob cit trestia.
Ia mai minati, mai, hai, hai...
Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos,
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratori tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.
De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe aici, pe la dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu piine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu cotnar de Dragasani,
La anul si la multi ani!
Sorcova
Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor.Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore.
Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat.Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.
Sorcova,
Vesela
Sa traiti,
Sa-mbatriniti:
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata;
Tare ca fierul,
Iute ca otelul. La Anul si La multi Ani!...
Steaua
Acest obicei evoca momentul in care, la nasterea lui Iisus, pe cer s-a ivit steaua calauzitoare a magilor. Cantecele de stea, dintre care cele mai cunoscute sunt: “Steaua sus rasare”,”Trei pastori se intalnira”,”O,ce veste minunata” si “In orasul Viflaim”, constituie un repertoriu crestin tipic.
|
Steaua sus rasare
Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua lumineaza
Si adevereaza.
Ca o taina mare
Steaua lumineaza
Si adevereaza.
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Ca astazi curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia,
Si lumii vesteste
Ca astazi curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia,
In tara vestita
Vifleem numita.
Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza.
Vifleem numita.
Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza.
Si daca sosira
Indata-l gasira
La dansul intrara
Si-I se inchinara.
Indata-l gasira
La dansul intrara
Si-I se inchinara.
Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare.
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare.
Care bucurie
Si aicea sa fie
De la tinerete
Pana la batranete.
Si aicea sa fie
De la tinerete
Pana la batranete.
Umblatul cu capra
Acest obicei tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt locuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita "brezaia" (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou.
Capra se alcatuiese dintr-un lemn scurt, cioplitin forma de cap de capra, care se inveleste cu hartie rosie. Peste aceasa hartie se pune o alta hartie neagra, marunt taiata si incretita in forma parului. In loc de aceasta se poate lipi si o piele subtire cu par pe ea.
In dreptul ochilor se fac in lemn doua scobituri unde se pun doua boaba de fasole mari, aloe, cu pete negre, peste care se lipeste hartia neagra cu incretituri sau pielea cu par. In loc de urechi, capra are doua gavane de lingura. Pe ceafa are patru cornite, frumos impodobite cu hartie colorata, pe care se afla insirate siraguri de margele sau hurmuzi. In dosul coarnelor se afla o oglinda care rasfrange foarte mandru lumina de pe la casele unde intra capra noaptea. In cele doua falci de sus ale capului, se pune falca de jos, care se misca in jurul unui cui care nu se vede. Aceasta falca este imbracata la fel ca si capul. Sub ceafa este o gaura in care se pune un bat lung de un cot, de care se tine capra. De partea de dinaintea falcii de jos se afla atarnat un clopotel, iar de partea de dinapoi se afla legata o sarma. Daca aceasta sarma se lasa sloboda, partea de dinaintea falcii de jos atarna si astfel gura caprei se deschide. Daca s-ar trage scurt de sarma, gura caprei s-ar inchide printr-o clampaneala seaca, de lemn. Fireste clopotelul suna. Atat batul, cat si sarma sunt aoperite cu un sac de forma tronconica, de panza groasa de sac, care, spe a sta umflata si a acoperi astfel pe cel ce va tine capra de bat, va clampani-o si va juca-o, are legate pe dinauntru niste cercuri de sarma sau de lemn.
Masca este insotita de o ceata zgomotoasa, cu nelipsitii lautari ce acompaniaza dansul caprei. Capra salta si se smuceste, se roteste si se apleaca, clampanind ritmic din falcile de lemn. Un spectacol autentic trezeste in asistenta fiori de spaima. Mult atenuat in forma sa citadina actuala, spectacolul se remarca mai ales prin originalitatea costumului si a coregrafiei. Cercetatorii presupun ca dansul caprei, rpecum si alte manifestari ala mastilor (caiutii-feciori travestiti in crai, turca-masca de taur ..), intalnite in satele romanesti la vremea Craciunului provin din ceremoniile sacre arhaice inchinate mortii si renasterii divinitatii.
Umblatul cu ursul
 |
Spre deosebire de Capra, aceasta datina e intalnita doar in Moldova, de Anul Nou. S-a avansat chiar ipoteza ca la originea ei s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este intruchipat de un flacau purtand pe cap si umeri blana unui animal ucis, impodobita in dreptl urechilor cu ciucuri rosii. Alteori, masca este mai simpala : capul ursului se confectioneaza dintr-un schelet de lemn acoperit cu o bucata de blana iar trupul dintr-o panza solida, astfel ornata incat sa sugereze perii maronii caracteristici.
Masca este condusa de un "Ursar", insotita de muzicanti si urmata, adesea, de un intreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil in rolul "puiului de urs").Atatata de ursar ( "Joaca bine, mai Martine,/Ca-ti dau paine cu masline"), in rapaitul tobelor sau pe melodia fluierului, tinandu-si echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormaie si imita pasii leganati si sacadati ai ursului, izbind puternic pamantul cu talpile. Jocul sau trebuie sa fi avut, la origine, rolul de a purifica si feriliza solul in noul an. Reprezentatia se incheie cu obisnuitele urari adresate asistentei.
|
