Inaugurată în decembrie anul trecut, Biblioteca Naţională a fost
deschisă publicului astăzi, cu o serie de evenimente, precum piese de
teatru, conferinţe şi concerte.
De fapt ce se întâmplă aici? Accesul la carte
este democratic şi cu o selecţie implicită, este egalitar, pentru că
toţi pot veni, solicita şi obţine, şi este participativ - o
bibliotecă nu poate exista fără cititorii săi .
”Vom avea posibilitatea de a accesa orice carte de pe
internet, dar vom avea posibilitatea să venim în bibliotecă sau să ne
aşezăm seara acasă, lângă un vin, lângă un tutun, lângă un coniac şi
atunci sigur că vom lua cartea în mână, şi nu hi-tech-ul sau laptopul”
"Nu vă trebuie decât buletinul, atât", e fermă o bibliotecară care
face muncă de ghid. Noul sediu de pe bulevardul Unirii numărul 22 e
impunător, are o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi, în care sunt 14
săli de lectură, şase săli de conferinţe şi o aulă de 400 de locuri.
În următoarea perioadă vor mai fi o cafenea şi chiar un restaurant.
La parter şi mezanin sunt expoziţii de artă: tablouri, icoane pe sticlă, desene făcute de copii şi instalaţii. În atrium ţine un discurs Ion Luca Caragiale.
"E o hologramă, un actor care a reprodus un text al
celebrului dramaturg şi pentru a realiza acest efect ne ajutăm de un
proiector. Ne gândim să facem şi alte astfel de proiecte la Biblioteca
Naţională, cu alţi scriitori", spune o domnişoară, reprezentantă a
unei firme de tehnologie colaboratoare cu Biblioteca.
Tot
la mezanin, în partea dreaptă, mai mulţi cititori caută titluri şi articole în
cataloagele sistematice şi alfabetice. "În scurt timp vor veni şi
computerele şi se vor face căutări şi prin intermdeiul softului", explică
bibliotecara Marina.
De aici, după ce au găsit autorul sau
articolul pe care vor să-l citească merg la etaj, la sala de lectură. Mai
întâi sunt zonele "open space". "Aici pot veni cititorii cu
cărţi de acasă, se pot conecta la internet, care arată exact ca cele din
sala de lectură, doar că spaţiul e deschis", explică o
blibliotecară.
În sala de lectură e o linişte deplină. "Se
completează un buletin de cerere de carte, îl punem aici şi tot aici vine
cartea sau documentul", arată spre liftul de cărţi bibliotecara Ana
Paruja.
În toată biblioteca sunt 12 milioane de
documente, împărţite în patru categorii de colecţii: depozit legal, colecţia
active contemporane, colecţia destructurate şi colecţii speciale.
"Dintre
documentele care încă nu au ajuns sunt cele speciale. Sunt publicaţiile
muzicale şi presa interbelică, celalte urmează să fie aduse." directorul
Bibliotecii Naţionale, Elena Târziman
Mândria bibliotecarilor români
Bibliotecarii
au muncit şi weekend-urile pentru a-şi vedea visul cu ochii, inaugurarea unui
"templul al cărţii" în România. Nu s-a dat
înapoi de la niciun fel de muncă, au dat cu mopul, au spălat geamurile şi au
şters mesele până au prins luciu.
"Foarte mulţi bibliotecari din ţară au
venit la deschiderea de astăzi. De exemplu, cei din Buzău sunt veniţi toţi,
chiar şi cei de la comune. Sper să fie într-un ceas bun şi să mergem pe un drum
corect", spune încântată şefa Bibliotecii Naţionale, Elena
Târziman.
Sălile de lectură sunt spaţioase şi
inundate de lumină, poziţionate la extremele clădirii, acolo unde sunt geamuri
foarte mari.
"Putem găsi toate documentele şi
cărţile într-un singur loc. E excelent!"
ENJOY!