Povestea cazinoului din Constanta
spusa de Doina Pauleanu
Doina Pauleanu, critic de arta si in acelasi timp directoarea Muzeului
de Arta din Constanta, semneaza ampla monografie a Cazinoului din Constanta,
cladirea simbol a orasului, o istorie plina de farmec: 'Boema, loisir si
patrimoniu European la Marea Neagra', pe care va invit sa o descoperiti.
Boema, loisir si patrimoniu European la Marea Neagra
Faleza orasului Constanta este unul dintre cele mai magice locuri
din Dobrogea. O stim cu totii, indragostitii de Marea Neagra. Am trait adesea,
revederea cu marea cea draga pe faleza din apropierea portului. Locurile poarta
cu ele istorii personale, istorii ale oamenilor, energia tuturor celor care
le-au vizitat.
Cazinoul constantean domina prin structura sa arhitecturala
malul marii si de cate ori oare, nu ne-am asezat pe treptele sale, pentru a
imortaliza momente.
Situata in apropierea orasului vechi, faleza constanteana este un
loc plin de farmec atat pentru locuitorii orasului, cat si pentru turisti. De
aceea, avem nevoie de povestea acestor locuri, avem nevoie sa le cunoastem
adevarata valoare si sa ne extragem seva cunoasterii… iar cand plecam sa fim
mai bogati.
Nu
cu foarte mult timp in urma, criticul de arta Doina Pauleanu, directoarea
Muzeului de Arta din Constanta, a lansat o carte unica in Romania, monografia
cladirii simbol a orasului – Cazinoul.
Cu ajutorul interviului de mai jos va invit sa facem o plimbare pe
faleza Constantei, acum, cand privelistea marina este cu adevarat plina de
farmec…
Doina Pauleanu: Cazinoul este
emblema Constantei, iar argumente pentru un asemenea statut privilegiat pot fi
furnizate de:
- amplasarea sa – un promontoriu gandit impreuna cu faleza, ambele construite artificial, cu incepere din 1903 (faza de proiect) pentru plimbare, delectare, contemplare; este inconjurata din trei parti de mare si legata de oras printr-un parc amenajat cu acelasi prilej; este locul unde uscatul se sfarseste, este capat de perspectiva – deoarece tarmul coboara in panta pana la nivelul falezei si loc al jonctiunii dintre tarm si mare, ce parca si-l disputa;
- arhitectura – edificiul este ridicat in stil Art Nouveau sau 1900 chiar in perioada de inflorire a acestui curent international, care se bucura in prezent de o larga apreciere
- perioada sa de edificare: 1903 – 1910 (edificiul este inaugurat la 15 august) coincide cu o etapa fasta din istoria umanitatii, de inflorire a culturii si civilizatiei, a stiintei si tehnicii, a mestesugurilor si artelor, numita La belle époque; sfarsitul epocii arunca omenirea in tragedia primului razboi mondial;
- loc de confluenta intre Orient si Occident (tara noastra isi dobandeste independenta in 1877, in urma razboiului purtat cu Imperiul Otoman, iar provincia istorica Dobrogea revine in granitele statului roman doar ca o consecinta a victoriei repurtate), Constanta a optat decis in favoarea europenismului, iar un domeniu al acestor optiuni identitare l-a constituit tocmai arhitectura de inspiratie franceza.
Ce imbold ati avut atunci cand v-ati decis sa
realizati o monografie a acestei cladiri?
Doina Pauleanu: Aceasta
monografie este un exercitiu de admiratie fata de eforturile regalitatii si ale
edililor acestei perioade de a transforma o burgada turceasca intr-un oras
modern, cu functii portuare si balneo-climaterice, iar imboldul de a scrie s-a
datorat stralucirii de odinioara a edificiului, care se cerea pusa in valoare,
dar si zecilor de documente inedite si informatii pe care le-am descoperit in
arhive si presa timpului; am scris mai multe carti despre Constanta intr-un
demers singular, care mi-a conferit privilegiul pionieratului.
Cum este structurata cartea pe care ati scris-o?
Doina Pauleanu: Este structurata
pe capitole, dedicate celor trei cladiri cu functii de cazinou date in
folosinta succesiv in 1880, 1892 si 1910, edililor si arhitectilor, disputelor
de epoca, balurilor, spectacolelor si jocurilor de noroc, antreprenorilor,
victimelor si castigatorilor, deci micii istorii, cu oamenii, faptele, visele,
iluziile sau sperantele lor.
Doina Pauleanu: Era, de fapt,
perioada de constructie a portului modern, terminat tot la sfarsitul acestei
decade si i se datoreaza in mare parte; daca nu ar fi existat priceperea
tehnica si utilajele folosite la constructia portului, faleza si promontoriul
cazinoului nu s-ar fi putut construi, sau ar fi depasit orice previziune
bugetara; Anghel Saligny a proiectat nu numai portul (mai inainte chiar podul
de peste Dunare care a legat Dobrogea de tara), ci si faleza cu promontoriul
sau (din punct de vedere tehnic, ideea lui Saligny a fost pusa in opera de
colectivul pe care l-a condus multa vreme).
In ce stil arhitectural se incadreaza
cladirea Cazinoului?
Doina Pauleanu: In stilul Art
Nouveau, deprins de arhitectul Daniel Renard in perioada studiilor sale la Paris.
Cine era arhitectul care a creat-o?
Doina Pauleanu: Era un tanar de
32 ani care locuia pe atunci la Constanta; tatal sau era elvetian, iar mama
romanca; echipa Scarlat Varnav – prefect, Cristea Georgescu – primar i-a
incredintat anterior coordonarea unui proiect dificil: constructia celor trei
palate – administrativ (prefectura), regal si de justitie; achitandu-se cu
profesionalism de aceasta sarcina, i s-a incredintat comanda planurilor
cazinoului, desi a avut contracandidati seriosi in persoana lui Dimitrie
Maimarolu, iar apoi (la schimbarea orientarii politice: liberalii sunt
inlocuiti de conservatori) a marelui arhitect Petre Antonescu. Daniel Renard a
fost socotit creatorul unei singure opere – cu statut de capodopera – cazinoul;
cercetarile de arhiva ne-au permis identificarea altor constructii proiectate
de acesta la Constanta, Bucuresti si Focsani.
Ce dificultati au intampinat sustinatorii existentei acestei cladiri si cum
au reusit sa le depaseasca?
Doina Pauleanu: Dificultatile au pe masura
proiectului, legate de contextul politic, de costurile care au depasit cu mult
estimarile initiale, de noutatea socanta a arhitecturii, iar apoi de
introducerea jocurilor de noroc si concesionarea cazinoului, criticate furibund
o lunga perioada.
Doina Pauleanu: Cazinoul a fost inaugurat la
15 august 1910, de Sf. Maria si Ziua
Marinei, iar destinatia rezulta din chiar titulatura cladirii: spatiu de
relaxare si distractie intr-o statiune balneara. Introducerea jocurilor de noroc a avut loc in anul urmator si a avut
drept cauza, lipsa de rentabilitate a cazinoului; chiria spectacolelor,
bufetului, balurilor si a altor activitati recreative sau filantropice nu
acoperea nici macar cheltuielile de functionare.
Daca ar fi sa ne intoarcem in timp, ce fel de distractii si modalitati de
petrecere a timpului liber ne-ar fi asteptat la Cazino? Cum ar fi aratat o serata pe terasa cazinoului?
Doina Pauleanu: Intoarcerea in
timp inseamna, dupa 1912, cand cazinoul este concesionat Societatii Marilor
Stabilimente si condus de baronul Edgard de Marçay, eleganta, fast,
notorietate; viata sa se desfasoara pe mai multe paliere: ziua se sustin
conferinte, seminarii, dezbateri; seara se desfasoara spectacole de teatru,
opera, baluri, se danseaza, se flirteaza, se converseaza; pe terasa cazinoului
si intr-o zona a parterului este amenajat un restaurant luxos, scump si
pretentios, cu personal stilat si subtire; noaptea se joaca ruleta, bacara,
bula, chemin de fer, se castiga si se pierd averi, se etaleaza ultimele creatii
vestimentare, se desfasoara spectacole de cabaret, apar femeile lipsite de
prejudecati.
Este important sa
cunoastem istoria unei cladiri asemeni Cazinoului?
Doina Pauleanu: Istoria
cazinoului este, pentru o lunga perioada, o trecere in revista a boemei si
loisir-ului romanesc, a unor etape care inseamna modernizarea structurilor unei
societati abia iesite din orientalismul perioadei medievale. Abandonul
functiilor initiale ale cazinoului (savarsit imediat inainte si dupa cel de-al
doilea razboi mondial) inseamna abandonul unui mod de viata si a unei lumi. Este si motivul pentru care inchei istoria cladirii
odata cu sfarsitul societatii care o cladise ca simbolul ei stralucitor.
Puteti sa ne povestiti o scurta anecdota legata de
istoria Cazinoului si pe care dumneavoastra ati descoperit-o in timpul
cercetarii pe care ati facut-o pentru realizarea acestei monografii?
Doina Pauleanu: O serie de
anecdote sunt legate de aparitia la cazinou a Mitei Biciclista, care produce
indignare prin toalete, emancipare, viata de noapte, aparitii incredibile pe
plaja sau la masa de baccara; am trecut in revista dueluri, sinucideri, acuze
violente, tristeti fara masura, trisori si trisati, impiegati sau aristocrati.
Aveti o amintire proprie legata de Cazinoul constantean si plimbarile
lungi de pe Faleza?
Doina Pauleanu: Imi amintesc
marea inghetata, turturii translucizi care atarnau amenintator de pe elementele
decorative ale cladirii si uneau barele bine cunoscutului grilaj catre mare,
apa care misca parelnic straturi de ghiata in departari, senzatia de libertate
pe care am avut-o umbland pe ape in imediata apropiere a cazinoului, care
stralucea in soarele hibernal.
Daca vreti sa achizitionati frumosul volum dedicat istoriei cazinoului
din Constanta scris de catre istoricul si criticul de arta Doina Pauleanu, o
puteti face contactand Muzeul de Arta Constanta la numerele de telefon
0241-617012, 0722 - 921908.
un material de Iulia Sima
