Gândurile unei femei într-o lume a bărbaților



Nu am pretins niciodată că știu ce se află în inima unui bărbat sau că îi cunosc “lumea” atât de bine încât să generalizez și să ajung la o concluzie fermă. Ca și femeile, bărbații reprezintă o multitudine de sentimente diferite. Deși par uneori inabordabili, reci sau insensibili am convingerea că în inima lor stă ascunsă multă sensibilitate, că în preajma persoanei pe care ajung să o iubească sunt niște copii dulci, cu o mare nevoie de atenție și afecțiune și cu multă dragoste de oferit.
Consider o mare greșeală nevoia noastră, a femeilor, de a-i cuprinde pe toți într-o singură definiție, sau o singură categorie. Este la fel de valabilă și reciproca.
“Toți bărbații sunt la fel. – Niște nenorociți, mincinoși, insensibili!”
“Toate femeile sunt la fel. – Niște curve, materialiste, superficiale!”
Aud tot mai des aceste două exclamații. Și sunt mereu spuse cu toată convingerea.
De ce? De ce, oameni buni? Când am ajuns să ne cunoaștem atât de bine unii pe alții? Când am ajuns să ne înstrăinăm atât de tare încât să ne etichetăm într-un mod atât de dur și de urât?

Da, au existat în viața mea bărbați care au sădit în ființa mea ideea că bărbații sunt oricum numai buni nu. Însă întotdeauna am dat o șansă celorlalți pentru a-mi demonstra contrariul. Și au făcut-o. Slavă Domnului, au făcut-o! În calitate de prieteni, necunoscuți sau iubiți.
Am găsit atunci sufletul bărbaților fermecător prin simplitatea și prin complexitatea lui. Ei nu sunt atât de complicați ca noi, femeile și nu au atâtea nevoi. Avem însă ceva în comun: suntem supuși greșelii de orice fel ar fi ea și avem o nevoie acută de a primi afecțiune.
Cred că inima funcționează pe același principiu: al iubirii; fie că ea se află captivă într-un trup de femeie sau într-unul de bărbat.
Aș vrea să ne deschidem mai mult inimile unii către alții. 
Aș vrea ca ideile preconcepute cum că femeile sunt așa și bărbații invers să dispară de tot. 
Aș vrea ca măcar din când în când, să ne tragem sufletul și să încercam să ne înțelegem reciproc. Să ne acceptăm. Să ne iertăm. 
Într-o societate de consum, îmi doresc să învățam din nou ce este respectul, încrederea și iubirea. Să vrem să o facem. Fiecare în parte.
de Iustina Ţalea
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...