Atat castelele cat si palatele reprezinta febletea mea. Tot ce contine aerul acela medieval, incarcat de istorie ma atrage. Desi recunosc ca istoria in sine, nu a fost punctul sau materia mea forte.
Si pentru ca astazi am avut o mica escapada "virtuala" aproape de casa, la Micul Trianon, o sa continui cu un alt castel construit de acelasi Gheorghe Cantacuzino, la Busteni.
Castelului Cantacuzino
Proprietarii actuali si-au propus sa construiasca o noua dimensiune a imaginii si rolului acestui monument de arhitectura, pentru a-l deschide unui public larg si, totodata, pentru a realiza un loc de creatie si prezentare artistica.
Detalii studiate pentru a genera efecte benefice unei mosteniri culturale extraordinare, povestea unei familii ce a construit istoria acestei tari, o proprietate de exceptie conservata cu migala de o echipa de specialisti in domeniu - sunt personajele povestii Castelului Cantacuzino de la Busteni.
Pentru a reda unei cladiri vechi stralucirea si maretia de odinioara este nevoie de studii avansate, de un intreg proces de analiza, de experienta si talentul unor oameni pregatiti, de intelegerea deplina a istoriei si a perioadei in care a fost construita, de pasiune, de dorinta de a valorifica intregul sau potential. Palatul Cantacuzino reprezinta o veritabila bijuterie de arhitectura, ce emana o prestanta deosebita, iar translatarea in timp la realitatea actuala a fost un act de recunoastere a realelor sale splendori.
Evenimentele de mare clasa care se desfasoara aici si personalitatile de marca reunite sunt dovada unei intuitii pretioase pe care au avut-o actualii proprietari.
Castelul Cantacuzino a fost construit in 1911 de Printul Grigore Gheorghe Cantacuzino, cunoscut in istorie si sub numele de „Nababul” datorita impresionantei sale averi.
Acesta s-a nascut in Bucuresti la 22 septembrie 1832, intr-o veche familie boiereasca de origine greceasca, parintii sai fiind marele vornic Grigore Iordache Cantacuzino si Luxita Kretzulescu.
Se casatoreste cu Ecaterina Baleanu, cu care are doua fete si patru baieti, care la randul lor s-au implicat in politica. De-a lungul vietii a construit Palatul Cantacuzino din Bucuresti, cunoscut publicului drept Muzeul George Enescu si resedinta din Busteni. A incetat din viata la 23 martie 1913, la Bucuresti.
Dupa obiceiul vremii, si-a facut studiile in tara si la Paris, unde a sustinut bacalaureatul si apoi doctoratul in drept, in anul 1858. In 1862 se intoarce in tara si intra in magistratura. Fiind timp de zeci de ani deputat si senator, cariera lui a numarat multiple portofolii ministeriale, fiind din 1870 Ministru al Justitiei, Ministru al Lucrarilor Publice si Ministru de Finante.
Este, de asemenea, demn de mentionat faptul ca a fost de doua ori Presedinte al Consiliului de Ministri (prim-ministru), iar in 1899 a devenit Presedintele Partidului Conservator, dupa moartea lui Lascar Catargiu, functie pe care a ocupat-o pana in 1907.
Edificiul de la Busteni este marcat de elemente de arhitecura neobrancoveneasca si se intinde la parter pe o suprafata de 3.148 mp, corpul 2 pe 423 mp, corpul 3 pe 114 mp, iar curtea si gradina au 3,5 ha.
In 1927, sotia printului construieste o interesanta bisericuta din lemn.
Imensa gradina se doreste pastratoarea unei eterne primaveri, un poem romantic inchinat frumusetii fara frontiere. Grotele, fantanile arteziene si cascadele reconstruiesc o atmosfera romantica, incantatoare, unica.
Legaturile invizibile create unesc trecutul impresionant cu un prezent pregatit sa inteleaga masura maretiei si a grandorii unor vremuri apuse, ca exemplu demn de urmat.
Actualii proprietari au inteles si apreciat acest mesaj, evaluand Palatul Cantacuzino drept un monument istoric de importanta exceptionala pentru oras, regiune si cultura romaneasca in general, motiv pentru care au gandit si materializat un intreg program de actualizare.
Astfel, printr-o atenta reabilitare si crearea unei functionalitati deosebite se urmareste atat valorificarea potentialului istoric si cultural al monumentului, cat si sprijinirea desfasurarii activitatilor culturale si sociale in cladirile palatului. Imaginea actuala vadeste un interes deosebit pentru detalii, pentru conservare, renovare, adaptare la cerintele moderne cu elemente de ultima ora din domeniu, cu o atentie particulara pentru atmosfera de epoca si introducerea edificiului in circuitul turistic.
Interiorul este spectaculos, fiecare dimensiune, atat verticala cat si orizontala, fiind bogat ornamentate.
Liniile drepte se imblanzesc in ondularile ametitoare ale tamplariei sculptate pe balustradele lucrate cu migala si placute atingerii, in ancadramente gratioase. Plafoanele casetate adauga o nota inalta muzicii romantice a amenajarii, iar scarile monumentale dovedesc un gust aparte pentru o scenografie impresionanta, construita gradat.
Elemente calde si tonuri reci, materiale care rezista modelor trecatoare, lemn, fier forjat, piatra sau sticla fascinanta a vitraliilor dovedesc unicitatea acestui edificiu de exceptie.
In sala de receptie, motivele geometrice ale arcadelor predispun la meditatie, la evolutia si bogatia valorilor culturale romanesti, pe care poate, ar trebui sa le luam mai mult in considerare.
Blazonul si fresca celor mai stralucitoare personalitati ale familiei Cantacuzino sunt un memento pentru privitor, iar colectia heraldica din sala de primire impresioneaza prin diversitate.
