Pasiunea de a trai

Saptamana trecuta, intr-un moment de cumpana, am realizat ca zilele ne sunt numarate. Din momentul in care ne nastem incepe in interiorul nostru numaratoarea inversa. Nu intentionez sa spun o noutate si totusi... sunt sigura ca nu te gandesti prea des la asta. Eu m-am gandit... saptamana trecuta... si numarand speriata timpul ramas am ajuns la concluzia ca nu e niciodata suficient, ca mai sunt milioane de lucruri pe care vreau sa le fac, pe care as putea sa le fac... si totusi nu le fac.


Iata-ma deci intr-o zi insorita, inchisa intr-un birou, in fata unui calculator, cand as putea sa ma bucur de o zi minunata in miliarde de feluri. Este totusi alegerea mea sa fiu aici. La fel cum si tu alegi zilnic sa te scufunzi in milioane de probleme si nu sa te bucuri de viata.

Nu stim sa traim. Nu avem in noi pasiunea de a ne bucura de fiecare clipa din viata. Si e pacat. Ar trebui sa invatam. Cat mai repede. Este trist ca persoanele care au dobandit aceasta stiinta de a trai, aceasta pofta nebuna de viata sunt tocmai batranii. Iar ei incearca sa ne traga de maneca, sa ne invete sa ne bucuram de tinerete, sa facem toate acele lucruri marunte care ne-ar transforma existenta intr-o dulce euforie... iar noi ii luam in ras si ne inchidem in birouri ignorand soarele care ne bate ispititor in geam.

Imi place sa traiesc, vreau sa ma bucur de viata, sa fac tot ce mi-am propus. Mi-e teama insa ca nu mai stiu cum. Am intrat intr-un cerc vicios, m-am inconjurat de probleme, mi-am asumat nesatula o multime de responsabilitati numai pentru a dovedi nu mai tin minte cui ca pot. Si ce daca pot? Paradoxal, lucrurile simple sunt cele mai greu de realizat.

Fiecare clipa este o poveste, fiecare moment este un delicios fragment de viata, fiecare amanunt din jurul nostru este un miracol. Este de ajuns sa deschizi larg ochii si sa privesti! Incepand chiar din acest moment!